În funcţie de aparatura utilizată şi de metodele de lucru adoptate, nivelmentul se poate clasifica în:
-nivelment geometric;
-nivelment trigonometric;
-nivelment hidrostatic;
-nivelment barometric;
Nivelmentul geometric
Principiul acestuia constă în faptul că axa de vizare este orizontală.Măsurătorile se execută cu nivela şi mira.
În funcţie de poziţia instrumentului faţă de punctele măsurate nivelmentul geometric se clasifică în:
►nivelment geometric de mijloc;
►nivelment geometric de capăt;
Nivelmentul geometric de mijloc
Se dau: HA – cota punctului A
Se măsoară: cA şi cB – citirile pe mira instalată în punctele A şi B
Se cer: HB – cota punctului B şi DHAB – diferenţa de nivel între punctele A şi B
Modul de lucru pe teren
Se instalează nivela la
jumătatea distanţei distanţei dintre punctele A şi B, se orizontalizează şi se
efectuează citiri pe mirele aşezate în punctele A şi B ( cA şi cB).
Modul de calcul a cotei şi
diferenţei de nivel
Principiul
nivelmentului geometric, cel al vizei orizontale conduce la raţionamentul că
planul de vizare al instrumentului este paralel cu planul de referinţă. De aici
rezultă faptul că dreptele cuprinse între paralele sunt egale, adică: CA+HA=CB+HB
Deoarece
HA este cota punctului cunoscut rezultă: HB=HA+(CA-CB)
Trebuie
făcută menţiunea că diferenţa de nivel poate fi pozitivă sau negativă în
funcţie de poziţia punctului A faţă de B, astfel:
Dacă A
este mai jos decât B, CA>CB ÞDHAB >0
A este mai sus decât B, CA< CB ÞDHAB < 0
Tot aici se pot defini
următoarele elemente:
1.porteee – distanţa dintre
aparat şi miră
2.niveleu – distanţa dintre cele două mire
Nivelmentul geometric de capăt
Se dau: HA
– cota punctului A
Se măsoară: I
şi cB – înălţimea aparatului în A şi citirea pe mira instalată în
punctul B
Se cer: HB – cota punctului B şi DHAB – diferenţa de nivel între
punctele A şi B
Modul de lucru pe teren
Se
instalează nivela deasupra punctului A, se orizontalizează şi se măsoară
înălţimea I a aparatului apoi se efectuează citirea pe mira aşezată în
punctul B( cB).
Modul de calcul a cotei şi
diferenţei de nivel
Principiul
nivelmentului geometric, cel al vizei orizontale conduce la raţionamentul că
planul de vizare al instrumentului este paralel cu planul de referinţă. De aici
rezultă faptul că dreptele cuprinse între paralele sunt egale, adică: I+HA=CB+HB
Deoarece
HA este cota punctului cunoscut rezultă:HB=HA+(I-CB)
Dar se
poate observa că: DHAB=
I-CB si HB=HA+DHAB
Acest
procedeu nu se recomandă decât în situaţii speciale, cum ar fi la verificare şi
rectificarea instrumentelor de nivelment sau dacă terenul nu permite efectuarea
nivelmentului geometric de mijloc. Metoda nu oferă precizie deoarece
măsurătorile sunt influenţate de erorile reziduale de înclinare ale axei de
vizare a instrumentului.
Metoda radierii de
nivelment geometric de mijloc
Se
aplică în cazul în care vrem să determinăm cotele mai multor puncte dintr-un
singur punct de staţie.
Se
dau: cota reperului RN1
Se
măsoară: citirile pe miră în punctul
cunoscut şi în cele necunoscute
Se calculează: cotele punctelor necunoscute
Modul de lucru pe teren
Se
instalează aparatul la mijlocul distanţei dintre punctul cunoscut şi cel mai
îndepărtat punct necunoscut.
Modul de calcul al
diferenţelor de nivel şi cotelor
Pentru determinarea cotelor punctelor noi există trei modalităţi de
calcul a cotelor:
►metoda
cotei punctului de plecare
►metoda
cotei de la punct la punct
►metoda
cotei planului de vizare
Nivelment trigonometric
Metoda
se caracterizează prin faptul că se vor determina diferenţe de nivel prin
măsurarea distanţei dintre puncte şi a unghiului vertical. Instrumentul
utilizat este teodolitul cu ajutorul căruia se vor măsura unghiurile verticale
şi distanţele. Distanţele pot fi determinate şi prin calcul din coordonate dacă
acestea au fost determinate anterior.Principiul
nivelmentului trigonometric constă în determinarea diferenţei de nivel funcţie
de distanţa orizontală şi unghiul vertical.În cadrul acestei metode se disting două cazuri:
►viza
ascendentă;
►viza
descendentă;
Viza
ascendentă
Se dau: cota punctului de staţie HA
Se măsoară: unghiul vertical, înălţimea aparatului, distanţa
dintre punctul de staţie şi punctul nou;
Se calculează: cota punctului nou HB
Se
instalează teodolitul deasupra punctului de cotă cunoscută A (se centrează, se
calează), se măsoară înălţimea I a aparatului şi apoi se vizează semnalul aflat
pe punctul nou B. se citeşte unghiul vertical (zenital z, sau de pantă a).
DHAB +s = DAB
tga + I
DHAB +s = DAB
ctgz + I
DHAB = DABtga + I - s= DAB ctgz
+ I – s
HB
= HA + DHAB
Viza
descendentă
Se dau: cota punctului de staţie HA
Se măsoară: unghiul vertical, înălţimea aparatului, distanţa
dintre punctul de staţie şi punctul nou;
Se calculează: cota punctului nou HB
Se
instalează teodolitul deasupra punctului de cotă cunoscută A (se centrează, se
calează), se măsoară înălţimea I a aparatului şi apoi se vizează semnalul aflat
pe punctul nou B. se citeşte unghiul vertical ( zenital z, sau de pantă a).
DHAB +I = DAB
tga + s
DHAB +I = DAB
ctgz + s
Unghiul
de pantă este negativ, iar unghiul zenital este mai mare de 100g,
fapt ce conduce la valori negative pentru tangentă şi cotangentă.
DHAB = DABtga - I+ s= DAB ctgz
- I + s
HB
= HA + DHAB
Dacă
punctul B poate fi vizat la înălţimea aparatului termenii: ²I-s² şi ²s-I² devin zero, iar calculele
se vor efectua după relaţiile:
DHAB = DAB ctgz = DABtga viza ascendentă
DHAB = -DAB ctgz = -DABtga viza descendentă