Nivelmentul

Nivelmentul sau altimetria reprezintă acea parte din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor şi metodelor de determinare a altitudinii punctelor de pe suprafaţa topografică şi reprezentarea în plan a reliefului terenului. Prin aceste determinări se va afla şi cea de-a treia coordonată a unui punct: H. Cotele se determină faţă de suprafaţa de nivel zero, sau faţă de o suprafaţă de referinţă aleasă arbitrar. Tot prin determinări nivelitice vom afla şi diferenţele de nivel dintre două puncte A şi B: DHA-B. Diferenţa de nivel este o distanţă pe verticală dintre două puncte prin care trec două suprafeţe de nivel.
În funcţie de aparatura utilizată şi de metodele de lucru adoptate, nivelmentul se poate clasifica în:
-nivelment geometric;
-nivelment trigonometric;
-nivelment hidrostatic;
-nivelment barometric;
Nivelmentul geometric
Principiul acestuia constă în faptul că  axa de vizare este orizontală.Măsurătorile se execută cu nivela şi mira.
În funcţie de poziţia instrumentului faţă de punctele măsurate nivelmentul geometric se  clasifică în:
►nivelment geometric de mijloc;
►nivelment geometric de capăt;
Nivelmentul geometric de mijloc
Se dau: HA – cota punctului A
Se măsoară: cA şi cB – citirile pe mira instalată în punctele A şi B
Se cer: HB – cota punctului B şi DHAB – diferenţa de nivel între punctele A şi B
Modul de lucru pe teren
Se instalează nivela la jumătatea distanţei distanţei dintre punctele A şi B, se orizontalizează şi se efectuează citiri pe mirele aşezate în punctele A şi B ( cA şi cB).
Modul de calcul a cotei şi diferenţei de nivel
Principiul nivelmentului geometric, cel al vizei orizontale conduce la raţionamentul că planul de vizare al instrumentului este paralel cu planul de referinţă. De aici rezultă faptul că dreptele cuprinse între paralele sunt egale, adică: CA+HA=CB+HB
Deoarece HA este cota punctului cunoscut rezultă: HB=HA+(CA-CB)
Trebuie făcută menţiunea că diferenţa de nivel poate fi pozitivă sau negativă în funcţie de poziţia punctului A faţă de B, astfel:
Dacă A este mai jos decât B, CA>CB ÞDHAB >0
A este mai sus decât B, CA< CB ÞDHAB < 0
Tot aici se pot defini următoarele elemente:
1.porteee – distanţa dintre aparat şi miră
2.niveleu – distanţa dintre cele două mire
Nivelmentul geometric de capăt
Se dau: HA – cota punctului A
Se măsoară: I şi cB – înălţimea aparatului în A şi citirea pe mira instalată în punctul  B
Se cer: HB – cota punctului B şi DHAB – diferenţa de nivel între punctele A şi B
Modul de lucru pe teren
Se instalează nivela deasupra punctului A, se orizontalizează şi se măsoară înălţimea I a aparatului apoi se efectuează citirea pe mira aşezată în punctul  B( cB).
Modul de calcul a cotei şi diferenţei de nivel
Principiul nivelmentului geometric, cel al vizei orizontale conduce la raţionamentul că planul de vizare al instrumentului este paralel cu planul de referinţă. De aici rezultă faptul că dreptele cuprinse între paralele sunt egale, adică: I+HA=CB+HB
Deoarece HA este cota punctului cunoscut rezultă:HB=HA+(I-CB)
Dar se poate observa că: DHAB= I-CB si HB=HA+DHAB
Acest procedeu nu se recomandă decât în situaţii speciale, cum ar fi la verificare şi rectificarea instrumentelor de nivelment sau dacă terenul nu permite efectuarea nivelmentului geometric de mijloc. Metoda nu oferă precizie deoarece măsurătorile sunt influenţate de erorile reziduale de înclinare ale axei de vizare a instrumentului.
Metoda radierii de nivelment geometric de mijloc
Se aplică în cazul în care vrem să determinăm cotele mai multor puncte dintr-un singur punct de staţie.
Se dau: cota reperului RN1
Se măsoară: citirile pe miră în punctul cunoscut şi în cele necunoscute
Se calculează: cotele punctelor necunoscute
Modul de lucru pe teren
Se instalează aparatul la mijlocul distanţei dintre punctul cunoscut şi cel mai îndepărtat punct necunoscut.
Modul de calcul al diferenţelor de nivel şi cotelor
Pentru determinarea cotelor punctelor noi există trei modalităţi de calcul a cotelor:
►metoda cotei punctului de plecare
►metoda cotei de la punct la punct
►metoda cotei planului de vizare

Nivelment trigonometric
Metoda se caracterizează prin faptul că se vor determina diferenţe de nivel prin măsurarea distanţei dintre puncte şi a unghiului vertical. Instrumentul utilizat este teodolitul cu ajutorul căruia se vor măsura unghiurile verticale şi distanţele. Distanţele pot fi determinate şi prin calcul din coordonate dacă acestea au fost determinate anterior.Principiul nivelmentului trigonometric constă în determinarea diferenţei de nivel funcţie de distanţa orizontală şi unghiul vertical.În cadrul acestei metode se disting două cazuri:
►viza ascendentă;
►viza descendentă;

Viza ascendentă
Se dau: cota punctului de staţie HA
Se măsoară: unghiul vertical, înălţimea aparatului, distanţa dintre punctul de staţie şi punctul nou;
Se calculează: cota punctului nou HB
Se instalează teodolitul deasupra punctului de cotă cunoscută A (se centrează, se calează), se măsoară înălţimea I a aparatului şi apoi se vizează semnalul aflat pe punctul nou B. se citeşte unghiul vertical (zenital z, sau de pantă a).
DHAB +s = DAB tga + I
DHAB +s = DAB ctgz + I
DHAB = DABtga + I - s= DAB ctgz + I – s
HB = HA + DHAB
Viza descendentă
Se dau: cota punctului de staţie HA
Se măsoară: unghiul vertical, înălţimea aparatului, distanţa dintre punctul de staţie şi punctul nou;
Se calculează: cota punctului nou HB
Se instalează teodolitul deasupra punctului de cotă cunoscută A (se centrează, se calează), se măsoară înălţimea I a aparatului şi apoi se vizează semnalul aflat pe punctul nou B. se citeşte unghiul vertical ( zenital z, sau de pantă a).
DHAB +I = DAB tga + s
DHAB +I = DAB ctgz + s
Unghiul de pantă este negativ, iar unghiul zenital este mai mare de 100g, fapt ce conduce la valori negative pentru tangentă şi cotangentă.
DHAB = DABtga - I+ s= DAB ctgz - I + s
HB = HA + DHAB
Dacă punctul B poate fi vizat la înălţimea aparatului termenii: ²I-s² şi ²s-I² devin zero, iar calculele se vor efectua după relaţiile:
DHAB  = DAB ctgz = DABtga       viza ascendentă
DHAB  = -DAB ctgz = -DABtga     viza descendentă